Evenimente locale

Ianuarie
6 – Concurs de călărie, Comuna Izvoarele
7 – Sărbătoarea ”Dragomanu”, Comuna Izvoarele
8 – ”Ziua Babelor”, Comuna Izvoarele

Februarie
3 – Ziua Școlii de Arte și Meserii ”Simion Leonescu” – Comuna Luncavița
24 – Sărbătoarea Dragobetelui – Comuna Luncavița

Martie
1 – 8 – ”Zilele Primăverii”, Comuna Cerna

Mai

1 – Ziua Comunei C.A. Rosetti
9 – Ziua Independenței României, Ziua Europei –Tulcea
9 – ”Ziua Comunei Mahmudia”
14 mai -Noaptea muzeelor
27 – Ziua Parcului Național Munții Măcinului – Luncavița
29 – Zilele culturii la Isaccea
Concursul național ”Constantin Găvenea” Tulcea
Concursul Internațional de interpretare ”George Georgescu” – Tulcea
Festivalul Internațional al Păstoritului – Tulcea și Sarighiolul de Deal

Iunie
1 – Ziua Copilului
29 – Ziua Dunării – Municipiul Tulcea
29 – Serbarea Teilor la Luncavița
”Fii satului” – Camena, comuna Baia
Troemis – Festivalul de interpretare a muzicii populare pentru copii

Iulie
31 – Ziua Comunei Chilia Veche –
Observatorul Astronomic Luncavița – în fiecare an în această lună are loc tabăra de astronomie pe Dealul Pietrișului din Parcul Național Munții Măcinului, unde sunt amplasate telescoape portabile.
Festival concurs național de creație și interpretare muzicală – Sulina

August
7 – 11 – Festivalul Internațional de Folclor ”Peștișorul de Aur”
12 – 15 – Festivalul Internațional al Dunării – Zilele Municipiului Tulcea
15 – Ziua Marinei
28 – Ziua satului Slava Rusă (comuna Slava Cercheză) și Hramul Mănăstirii ”Uspenia”
”Fii satului” – Ceamurlia de Jos, Comuna Baia.
Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL, editia a VIII-a – Sf. Gheorghe

Septembrie
9 – ”Zilele Festive ale Comunei Cerna”, ediția a III-a
17 – George Georgescu – Personalitate artistică de prestigiu universal
Festivalul Internațional de Teatru ”TRAGOS”
Festivalul de folk – FolkEst – Tulcea
Noaptea cercetătorilor (acest eveniment se organizeaza in ultima zi de vineri a lunii septembrie)

Octombrie
1 – ”Tinerețe fără bătrânețe” – Ziua internațională dedicată seniorilor orașului Sulina
30 – Ziua Recoltei Isaccea

Noiembrie
8 – Ziua satului Slava Cercheză
14 – Ziua Dobrogei

Decembrie
1 – Ziua Națională a României
6 – 8 – ”Zilele Zaclăului”, eveniment organizat de Primăria comunei I.C. Brătianu, Căminul Cultural și Biblioteca Nicolae Iorga
Concursul Internațional ”Alexandru Ciucurencu”
Manifestări organizate cu ocazia Crăciunului și a Anului Nou – Municipiul Tulcea

Tradiții Românești

Boboteaza
Creştinii ortodocşi prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza, adică arătarea lui Dumnezeu şi a Mântuitorului în lume, pe data de 6 ianuarie. Botezul Domnului cuprinde motive specifice Sărbătorilor de Crăciun: în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul fetelor nemăritate, se fac proorociri ale timpului şi belşugului în noul an. Se practică diverse ritualuri precum: agheasma, umblatul preoţilor cu botezul, scufundarea crucii sau apriderea focurilor, toate avândmenirea de a sfinţi apa şi a alunga spiritele rele. Se spune că apa sfinţită de Bobotează (popular agheasma mare) rămâne mult timp curată, cu un gust proaspăt, ca şi cum ar fi tocmai scoasă din izvor.

Dragobetele
Sărbătoarea de Dragobete este sărbătoarea românesca a iubirii. 24 februarie, ziua când se celebrează Dragobetele, reprezintă începutul primăverii, ieşirea ursului din bârlog, trezirea naturii la viaţă. Dragobetele era un bărbat chipeş, năvalnic, un neastâmpărat şi un cuceritor, era cunoscut drept peţitor şi naş al animalelor de aceea a fost transfigurat în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete.

Obiceiuri de primăvară
Olăria – obiceiuri practicate în seara de „Lăsatul Secului ” de Paşte. În centrul desfăşurării obiceiului se află focul. Pe dealuri se aprindeau focuri făcute din resturi vegetale şi furaje consumate de animale în timpul iernii. Prin ardere totul se purifică pentru a face loc noii vegetaţii. Rostogolirea roţilor de cărută invelite în paie aprinse simboliza cursul soarelui pe cer. Acest obicei se mai practică în prezent la Visterna, Niculiţel şi Izvoarele.
Lăzărelul – este un obicei care are loc în Sâmbăta Floriilor sau Sâmbăta Sfântului Lazăr şi este legat tot de cultul vegetaţiei. Cântecul spune că din mormântul lui Lazăr creşte un copac cu ramuri ample, eroul transformându-se astfel într-o vegetaţie bogată. Obiceiul se mai practică astăzi doar în localitatea Izvoarele.

Obiceiuri după Paşti
Paparuda – obicei care se practică în a treia zi de Paşti în localităţile: Niculiţel, Luncaviţa, Jijila, Văcăreni (dar şi în mare parte din sudul României). Scopul este acela de a aduce ploaia, de eceea grupurile de fete tinere sau de femei bătrâne, împodobite cu flori sau ramuri verzi merg de la o gospodărie la alta cântând şi dansând pentru ploaie. Se crede că purtarea „măştii verzi” va influenţa bogăţia culturilor.
Caloianul – acest obicei trimite spre ritul zeului care moare şi învie. O păpuşă realizată din lut era îngropată în pământ, apoi deshumată la 9-40 zile, ruptă în bucăţi şi împrăştiată pe câmp. Acest ritual este dedicat fertilităţii pământului şi bunăstării recoltelor.

Obiceiuri de iarnă
Aceste obiceiuri au menirea de a marca trecerea de la anul vechi la anul nou şi de a răspândi preocupările majore ale vieţii satului.
Obiceiurile cu măşti: „Moşoiul” (se practică astăzi doar la Luncaviţa în seara ajunului de Crăciun), „Ursul”, „Capra”, „Brezaia”, sunt ritualuri magice în care dansul ritualic şi comportamentul ludic sunt părţi integrante ale ceremonialului de sărbătoare. Astfel de obiceiuri se mai practică la Enisala, Greci şi Niculiţel.